Margele - care, cand si cum II

Tot din nebogata-mi experienta am incropit si episodul doi al acestei interminabile telenovele. Nu era pacat ca acest blog sa contina numai basicuri si tutoriale seci si sa nu il impanez, din cand in cand, cu idei de-ale mele, cu ganduri, framantari si alte cele din puztul gandirii proprii? :)))) Daca-i blog, pai atunci BLOG sa fie! (Era sa scriu BLOOD).


Semipretioasele sunt niste lucruri absolut nemaipomenite, eu le iubesc de nu mai pot. Se pot face greseli si cu ele? Sigur, Kezi poate orice! :)))


Vrem sa obtinem o bijuterie perfect simetrica, ea necesita margele rotunde si noi alegem sa folosim bilute din semipretioase. Pentru ca pietrele nu sunt perfect egale intre ele, din punct de vedere al marimii, s-ar putea sa avem suprize neplacute. Si revin la alegerea celor mai potrivite, la alesul bobului de neghina, despre care am mai vorbit la margelele de nisip chinezesti, in partea I. Dar parca acum alesul e mai cu spor si nu necesita atata timp. E ca si cum as alege piper boabe rosu de piper boabe negru. N-am gasit alta rima comparatie mai breaza . :)

Daca dorim sa sarim etapa selectarii pietrelor, atunci vom folosi margele fabricate, chiar daca ne plac mai mult semipretioasele. Margelele fabricate vor fi intotdeauna stas, egale intre ele, perfect rotunde etc., etc. Satisfactia va fi garantata. Margelele de sticla sunt si foarte frumoase. Exceptie perlele de sticla de slaba calitate, care se cojesc. Eu incerc sa le evit cat pot, alegand, in loc, perle Swarovski. Sunt mai scumpe, e adevarat, dar veti fi multumite atat voi, cat si clientele. Aceste perle arata foarte bine si stratul exterior de vopsea este rezistent in timp.

Cate ceva despre perlele de cultura. Unele au pojghita de sidef din exterior atat de subtire, incat se vor coji repede, cred, in timpul purtarii. Pe altele le-am luat gata cojite. Dintr-un sirag, doar un sfert sunt bune. Dar n-am fost atenta la acest aspect in momentul in care le-am cumparat, din cauza excitementului ca ura! imi cumpar perle negre pentru prima data in viata! (Goose) Un pic, foarte putina atentie mi-ar mai fi trebuit si evitam asta (sigh).




Sa nu va asteptati ca ele sa fie egale intre ele. Ar fi pacat s-aveti astfel de asteptari. Si totusi sunt foarte frumoase.

Alt necaz cu perlele de cultura, patit de mine: felul in care sunt gaurite. In acelasi sirag, unele sunt rotunde, altele au o parte ca o latura putin plata (le-am denumit fund plat /:). Iar trebuie sa le aleg, pentru ca nu stiu sa le folosesc impreuna in acelasi model. Primele vor putea fi folosite ca niste margele obisnuite, dar pe cele din urma ma gandesc sa le folosesc ca mijloc de floare, cu o margeluta in varf, care le tine pe loc si cu partea plata in spate. Eeee, ce bine-ar fi fost ca astea plate sa fi fost gaurite pe lateral... Alta era treaba. Dar ne-adaptam. In prima poza sunt cu vedere din lateral, in a doua cu vedere de sus:

De la stanga spre dreapta:

  • perla rotunda, frumoasa, buna;
  • perla cu fund plat dar gaurita in lateral, deci foarte ok si potrivita, achizitionata ca atare, adica toate din set sunt la fel, stiu ce cumpar;
  • perle din cea mai pura rasa "fund plat", gaurite de sus in jos, cele pe care le urasc eu cel mai mult (in prima poza puteti vedea ca ele seamana cu niste paini). De ce? Pentru ca sunt amestecate in sirag cu cele din prima categorie (odata primite eu trebuie sa le separ) si pentru ca in poza din magazinul de pe net de unde le-am luat tot sirul era cum sunt cele din stanga. Si eu, naiva, m-asteptam ce vad in poza, aia sa primesc. Aaaaaaaaaaaaarrrrrrrrr! Pumni in cap, tras aer in piept, mers mai departe.

Inca nu m-am prins ce-ar trebui sa stim sau sa facem sa ne dam seama cand avem in fata pietre vopsite sau fabricate. Si nu zic de cumparaturi pe net, unde mizam exclusiv pe sinceritatea vanzatorului, iar daca aceasta nu exista, taiem magazinul respectiv de pe lista. Solutia mea: cumpar mai putine, de proba si revin, daca e cazul. Macar sa fie usturatura mai mica. Inca nu am aplicat-o :))), in sens ca am luat multe la risc.

Vorbesc de targuri, unde le am in fata si nu imi dau seama daca e vorba de pietre veritabile. Am cumparat odata superbe pietre de chrysocolla. Nici nu ma gandeam sa le testez in vreun fel, am observat complet intamplator ca sunt vopsite. Cum? Erau insirate pe nailon de pescuit, foarte gros, fara inchizatoare. Am vrut sa le desir si le-am impins cu mana, puternic. La final avem dungi verzi-albastre pe degete. Atunci am luat o margea si am razuit-o cu foarfecele, sub stratul de vopsea era o piatra (sper) verde pal. M-am gandit: ce fac? Ce sa fac? N-am ce face!

Astea sunt:

Daca o sa confectionez ceva cu ele si pun la vanzare, o sa specific ca-s vopsite. Atata e tot ce pot sa fac. Dar asta nu drege pacaleala a carei victima am fost eu insami, nu?

Bun, sa nu va inchipuiti ca e o vopsea aruncata aiurea. E un strat gros, sanatos, nu cred ca se ia in timpul lucrului sau la purtat. La mine s-a luat de pe firul de nailon, nu de pe margele. O sa le pun si in apa, sa vad.

Vanzatorii n-au sa ne lase sa le scrijelim. Si-atunci le cumparam la risc si la pret de pietre reale. O fi existand vreo metoda sa evitam achizitionarea de porcarii la pret mare?

Si un ultim aspect: cum combinam diferite materiale. Ma deprima rau combinatiile gen:

  • perle de sticla (cojibile) si Delica
  • plastic si sarma de argint
  • plastic si perle de cultura
  • plastic si pietre semipretioase
  • Swarovski (indiferent ca-s perle sau cristale) combinate cu margele de nisip simple, inegale


Si lista poate continua.

Am dat cateva exemple inspirate din realitate, adica am vazut aceste combinatii. Sunt combinatii care pe mine ma intristeaza. Posibil sa gresesc. Still...

E pacat sa combin ceva frumos, pretios, cu ceva ieftin. Si cand zic pretios sau ieftin, nu ma refer la pret, pentru ca stiu ca si materialele slabe calitativ sunt uneori scumpe. Ci la calitate, ca idee. Ceva ce tine de bunul simt si bunul gust. E pacat sa combin ceva natural cu plastic. Ceva fin cu ceva grosolan. Ceva foarte scump cu ceva foarte ietin si da, aici m-am referit la pret.

O pereche de cercei foarte lucrati, din superbe si multe cristale Swarovski (deci scumpe), carora le-am pus tortite de metal simplu. Ii stric, le stirbesc frumusetea. Pe cand daca le pun tortite de argint 925, atunci ii incununez (sau macar placate). Sau poate nu e bine zis ca ii incununez: merg pe-aceeasi linie, cea trasata de cristale - pret ridicat si calitate. Si pt. numai cativa lei in plus. Standard ridicat, finete, atentie la detaliu, pretentie etc., etc. Hmmm, alta treaba nu? Staaaaaaaati, nu ridicati spranceana, nu am facut eu asa, nu ma caracterizeaza ce-am spus in fraza anterioara. Era doar o discutie avuta cu Cristina Cristea si i-am dat dreptate. Tot cu Cristina am mai discutat despre inele confectionate din cristale Swarovski, dar a caror veriga este din margelute de nisip inegale. Maaaare tristete. Este vorba doar de cateva zeci de margelute Toho si deja altul este aspectul inelului si nici pretul nu se ridica nu stiu cat.

Unui colier foarte migalit, cu margelute din cele mai fine si mai scumpe, a carui realizare ne-a luat 2 saptamani, decat sa-i pun o inchizatoare din metal comun, mai bine ii fac tot din margelute un sistem de inchidere. Care poate fi ca o bijuterie in sine sau poate face parte integranta din aceasta.




© Peter Sewell

Si tot cautand pe net inca o poza ca sa ilustrez ideea de mai sus, am dat peste altceva (vi se-ntampla si voua, nu? Cel mai fain e cand cauti "peyote" si primesti rezultate legate de droguri):

http://www.youtube.com/watch?v=gHk8lQ5Z4O8&feature=player_embedded

Stiu ca nu-s consecventa, ca sar de la una la alta, dar nu m-am putut abtine. Fabulos!

Dar gasit si ce cautam:


© Gwen Fisher

Avantaje:

  • nu trebuie sa mai cumpar o inchizatoare, folosesc materiale pe care deja le am
  • se rezolva usor problema alergiilor la metale (care devine o problema foarte mare atunci cand vindem bijuteriile)
  • am o inchizatoare unicat si aspectuoasa, care face parte integranta din colier.

Concluzia: atentie la ce materiale folosim si la cum le combinam. Sa incercam sa pastram un echilibru intre natura si calitatea materialelor alese, sa nu recurgem la extreme. Sigur, sunt reguli care pt fi incalcate. Dar trebuie sa calcam in strachini cu maaaaaaare arta. Si se poate, tot pe net am vazut ;).

Si-un mic P.S., tot legat de sistemele de inchidere. Cand am lucrat mult pe ceva (mult nu pentru c-am realizat un masterpiece, ci pentru ca l-am stricat sau modificat de 100 de ori, neplacandu-mi nicicum ce-a iesit), la final ma cuprinde o mare greata, imi vine sa-l dau de pereti. Si sunt tentata, nemaiavand mult de lucru, sa-l fusaresc, sa scap odata de el. Si fusaresc taman unde nu e cazul: la sistemul de inchidere. Care e vital. Ca degeaba e frumoasa lucrarea, daca ramane purtatoarea (c-oi fi eu sau vreo clienta) cu ea in mana. Lamentabil! Altadata am facut altceva: am lasat-o de-oparte si m-am reapucat de ea numai cand mi-a trecut ura. E mai bine asa.

2 comentarii:

  1. Buna. Cum se face sistemul de inchidere din margelute? Este chiar deosebit :)

    RăspundeţiȘtergere
  2. Buna. Te referi la cel din ultima poza?
    Este format dintr-o margea mare, tesuta din margele mai mici si o bucla din margele mici. Pentru tutoriale, cauti pe Google "beaded bead".
    Mult spor si numai bine,
    KM

    RăspundeţiȘtergere