Materiale folosite in weaving - partea a II-a

Ata de insirat

Ata pentru insirat este valabila intr-o varietate de marimi si marci. Vorbim despre un fir sintetic, special conceput pentru beading. Diametrul ei este foarte redus, pentru a intra prin minusculele gauri ale acelor si cele ale margelelor. Adesea este formata prin rasucirea mai multor fire mai subtiri, ca un snur. De obicei ata speciala pentru margele este mai rezistenta si mai fina decat cea pentru cusut.

FireLine - este foarte rezistenta si nu se incurca, poate avea doar nuante de gri sau crystal, adica transparenta.



Este un fir cerat, care se foloseste si in pescuit. Cand il taiem, capatul este neted, deci usor de introdus prin ac. Se potriveste cel mai bine cu ace marimea 10, 12 si 13. Este foarte rezistenta (rezistenta ei este comparabila cu aceea a sarmei de margelit) si nu se incurca.

Este la fel de matasoasa ca si Nymo, dar nu se intinde.

Este mai potrivita decat Nymo in lucrul cu margelele ale caror capete nu sunt slefuite si rotunjite, ci taioase (bugles sau cristale), pentru ca nu se taie.


Nymo - este o ata cerata care a fost la inceput destinata industriei textile. Exista intr-o foarte mare varietate de culori si marimi. Marimea atei Nymo incepe de la "00" si "0" - cele mai subtiri, trecand prin A, B, C, pana la F, cea mai groasa.
B este potrivita pentru bijuterii mici (cum ar fi de ex. cercei), din margele mici, care necesita trecerea acului de mai multe ori. Pe cand marimea D este potrivita pentru proiecte mai mari (ex. bratara sau colier), unde folosim margele mai mari si trecem acul de mai putine ori.
Cea mai populara este marimea D.




Silkon – este confectionata din nailon. Este foarte rezistenta, nu se incurca si este perfecta pentru insirarea de pietre sau margele metalice.
Vine in 3 marimi:
- “lightweight” pentru margele usoare, ca perlele, cristalele etc.
- “medium-weight” pentru margele de plastic, sticla sau lemn
- “heavyweight” - pentru pietre semipretioase, pietre de sticla mai mari si margele de metal.
Este de asemenea valabila intr-o mare varietate de culori.




In afara de cele trei marci de fire, mai exista si alti producatori: Beadalon, The BeadSmith Power Pro, Silamide Nylon Thread etc.

Tot pentru insirarea margelelor se mai pot folosi si firele elastice.

Tratamente pentru ata de insirat

Inainte de a ne apuca de lucru cu margelele, ar i fi o idee buna sa tratam ata cu ceara de albine sau cu balsam special pentru ata. Ata, astfel tratata, este protejata impotriva umezelii si este un pic intarita, ceea ce o face mai usor de folosit. De asemenea, trecerea atei prin acest balsam special sau chiar balsam de buze poate preveni deteriorarea in timp si incalcirea atei.

Ceara de albine se comercializeaza in bucati (ca sapunul). Prin frecarea firului cu ceara, acesta devine mai dur. Totusi, unii artizani nu o prefera, pentru ca face firul lipicios si incomod de folosit si atrage impuritatile.

Balsamul pentru ata este alternativa mai buna la ceara de albine. Se vinde in cutiute de plastic, in magazinele specializate in beading. Ata speciala pentru lucrul cu margele, de exemplu Nymo, este foarte greu de folosit daca nu este tratata cu acest balsam. Nu este asa de lipicios si, deci, nu se murdareste repede.

Balsamul Thread Heaven a fost conceput si dezvoltat special pentru tratarea atei de margelit. Enumeram doar cateva dintre avantajele acestui balsam: nu ingheata, nu se topeste, prelungeste durata de viata a atei si, deci, a bijuteriei finite, nu este toxic, este lavabil, previne deteriorarea atei, provocata de frictiuni repetate in timpul insirarii margelelor. Nu se cojeste in timp, firul tratat cu acest balsam nu isi va schimba niciodata culoarea, si va fi protejat de actiunea razelor UV. In timpul tratarii atei, frecand firul intre degete, dezvoltam o mica sarcina de electricitate statica. Aceasta face ca firele sa se respinga usor, deci sunt prevenite incalcirea si uzura atei pe parcursul lucrului, daca folosim fir dublu. Capatul atei nu se va mai ciufuli in multe mini-firicele, deci firul va fi mult mai usor de introdus in ac. Nodurile accidentale sunt foarte usor de descalcit.



Ace

Exista o varietate de ace, de diferite marimi, forme si marci. Infatisarea lor este asemanatoare celor ce cusut, dat totusi sunt deosebite de acestea.

Acele “wide eye” sau “big eye” – ochi mare – aproape intregul ac este un ochi, ascutit la ambele capete. Este ideal in lucrul cu panglica sau alt textil care este prea lat pentru un ac normal. Este confectionat din otel placat cu nichel. Intra cu usurinta prin orice gaurica a margelelor si nici nu rugineste in timp.


English needles arata exact ca acele de cusut. Avantajele lor sunt: subtirimea extrema, duritatea relativ mare, gaura extrem de ingusta, care permite trecerea acului de minimum 3 ori prin orice tip de seed bead.



Twisted needles sunt confectionate prin rasucirea a doua fire de sarma foarte subtire, de otel sau alama. Firele formeaza la capat o bucla, prin care intra ata. Sarma este relativ moale, astfel ca gaura acului se poate ajusta cu clestele, pentru a se potrivi gaurii margelelor alese.

Toate sunt de foarte buna calitate, atat flexibile cat si rezistente.

Sugestii pentru depozitatarea acelor: plasati-le separat, in cutiute din plastic dur, special destinate lor, in functie de tip si marime. Puteti opta pentru magneti mici sau pentru banda adeziva cu magnet, pe care o puteti lipi pe interiorul capacului oricarei cutii de margele.


Adezivi

Diferite tipuri de lipici se folosesc pentru a securiza nodurile finale si pentru a atasa diferite componente (accesorii, findings) la lucrarea de baza.

Unul dintre cei mai populari adezivi este E6000, transparent, gros, care se usuca in timp indelungat, dar ramane flexibil si rezistent la umezeala. Cititi acest articol, pentru a vedea cat de minunat este acest produs, pe care eu vi-l recomand din toata inima, fiind de o calitate foarte ridicata.

Se mai pot folosi adezivii instant. Avantajul este ca lipesc imediat, dar au si dezavantaje: lipitura este vizibila, se cojesc in timp, dar, cel mai grav, “ard” margelele daca le ating, altereaza consistenta si culoarea lor initiale. De aceea sunt indicati mai les la noduri. Alternativa ar fi lacul de unghii incolor. Indiferent ce solutie alegeti, intotdeauna lucrati in spatii bine ventilate, evitati sursele de foc si inhalarea substantelor.

O sugestie buna este folosirea scobitorilor pentru lipiriea de finete (aplicarea unei cantitati mici de adeziv pe suprafete mici) si a servetelelor de hartie pentru indepartarea surplusului de adeziv. Acest pas se elimina daca tubul adezivului este prevazut cu un dispozitiv special de aplicare: G-S Hypo Cement – intial destinat cesornicarilor, incolor, are putere medie de lipire, se usuca in 10-15 minute si total in aproximativ o ora si nu afecteaza suprafetele pe care este aplicat, este ideal pentru artizanat.



Ring mandrel si bracelet mandrel

Sunt instrumente conice, gradate sau nu, cu ajutorul carora se determina marimea inelelor sau a bratarilor. Pot fi confectionate din plastic, lemn sau metal.

Bead board

Bead board-ul poate fi cel mai bun prieten al artizanului. Nu s-ar putea spune ca este un instrument vital, suta la suta necesar, dar poate fi de mare ajutor in ordonarea margelelor, ne ajuta sa vizualizam mai bine bijuteria finita si sa economisim timp.

Roata culorilor

Este folosita pentru a usura alegerea corecta a culorilor. Nu exista culori frumoase sau urate, mai degraba e vorba de o culoare nepotrivita intr-o combinatie. Cum amestecam culorile in designul de bijuterii este o chestiune legata de gustul propriu, care este influentat de tendintele modei, natura sau alti factori. Amestecul culorilor si experimentarea de noi combinatii sunt incitante, iar roata culorilor este exact unealta de care avem nevoie ca sa nu dam niciodata gres.



Razboi de tesut (loom)


Este folosit pentru a crea bijuterii din margele sau obiecte de decor mai mari (carpete, tablouri, posete sau abajururi etc.). Alternativa este lucrul cu acul, folosind metoda “square stitch”, dar

este mai anevoioasa si lucrul inainteaza mult mai greu.

Containere

Exista pe piata cutii speciale pentru margelele mici, compartimentate, de diferite marimi si forme (rotunde sau dreptunghiulare).


Furnituri

Furniturile sunt componente care au in principal un scop practic in designul de bijuterii, dar, in acelasi timp, ele pot fi si decorative. Se folosesc pentru a lega parti ale bijuteriei, pentru a impiedica margelele sa cada si pentru a securiza bijuteria, atunci cand ea este purtata. Majoritatea furniturilor sunt metalice, dar pot fi confectionate si din orice alte materiale.


Sisteme de inchidere, terminatii si accesorii de legatura (conectoare)

Inchizatorile se gasesc in orice magazin cu profil de hobby si pot fi intr-o mare varietate de culori, finisje si materiale.

Cele mai folosite inchizatori sunt: hook, toggle, lobster, spring. Ultimele doua tipuri sunt mecanice, adica au parti care se misca, actionate manual.




Inchizatorile mai pot fi magnetice, cu surub sau ajustabile cu clestii.





Crimpuri – de forma rotunda, ca o margica, sau tubulare – se folosesc pentru a securiza terminatiile si se turtesc cu ajutorul clestilor, pentru a se plia perfect pe fir.



Componente de metal pentru finalizare – se ataseaza inaintea inchizatorilor si fac legatura dintre acestea si lucrarea din margele. Sunt de obicei din metal (de diferite tipuri si culori), se ataseaza cu adeziv sau prin ajustarea cu ajutorul clestilor.



Conectoare sau spacere – cu doua sau mai multe inele si gauri, se folosesc pentru a conecta sirurile dintr-un anunit design. Pot avea rol practic sau pur decorativ.


Agatatori pentru pandantive pot fi simple, ca jump ring-urile sau elaborate si foarte decorative, asemeni pandantivelor pe care le sustin.



Jump rings

Sunt mici zale de metal folosite pentru a lega parti componente ale unei bijuterii sau pentru terminatii. De obicei, zalele sunt comercializate gata deschise, fapt ce constituie un avantaj. Pentru deschiderea sau inchiderea lor folosim clestii. Asigurati-va ca v-ati insusit metoda corecta de deschidere si inchidere a zalelor conectoare.



Split rings sunt inele din sarma rasucita de mai multe ori (asemanatoare celor de la brelocuri). Sunt mai sigure decat jumpring-urile, pentru ca nu se deschid accidental.


Jump rings si split rings se masoara dupa marimea sarmei din care sunt confectionate, diametrul lor exterior este OD (outside diameter) si cel intern – ID (inside diameter). Exemplu: 18-gauge, 6 mm OD inseamna o za facuta din sarma de marimea 18 si care are diametrul exterior de 6 mm).

Ace cu bucla si cu cap – sunt bucati de sarma, de diferite marimi si din diferite tipuri de metale, care previn caderea margelelor prin terminatia tip bucla sau bila.




Tortite pentru cercei – componente cu ajutorul carora este prinsa partea de margele a unui cercel de lobul urechii. Cele mai cunoscute sunt cele tip “french hook”. Apoi sunt cele “cu surub”.
Pot fi simple sau mecanice.




Alte tipuri de accesorii metalice sunt asa-numitele blanks – acele pentru brose si bazele de metal pentru bratari tip catusa, agrafe, coliere, inele etc.




Drop Charms – elemente mai degraba decorative si mai putin functionale, aduc un plus de frumusete bijuteriei finite. Pot fi confectionate din orice fel de material, dar cel mai adesea sunt metalice.






Bead stopper - arata ca niste arcuri, sunt confectionate din otel inoxidabil. Sunt niste mici accesorii care ne ajuta sa evitam accidente de genul: incurcarea atelor cand lucram la un colier multisir sau alunecarea margelelor de pe fir tocmai cand ele erau aproape gata insirate.


Banda adeziva (de tip scotch sau leucoplast), cleme cu clesti (unealta folosita de electricieni, asemanatoare cu dintii de crocodil), instrumente de masurat flexibile (metru de croitorie sau ruleta), rigla, foarfeca speciala pentru taierea firelor (pe care nu este indicat sa le folosim si la taierea altor materiale, deoarece se vor deteriora).



Materiale folosite in weaving - partea I

In lucrul cu margelele apar mereu intrebari. In incercarea de-a raspunde macar la unele din ele am conceput acest articol, in care am enumerat mai multe tipuri de materiale, am inclus si informatii despre fiecare in parte, dar nu le-am prezentat exhaustiv. De asemenea, multe dintre materialele prezentate nu sunt folosite strict numai in weaving (agatatoare pentru pandantiv, roata culorilor, bead board etc.), iar altele nu au fost prezentate deloc, considerandu-le nespecifice (ex.: clestii).

Este posibil sa ne intrebam ce marime de margele sa alegem. Alegerea marimii se face in functie de cum dorim sa arate lucrarea finita. Folosind margele mici vom obtine o lucrare mai condensata, delicata ca aspect al tesaturii decat cu cele mari. Alte criterii de luat in calcul sunt numarul margelelor pe care urmeaza sa le folosim si cat de familiarizati suntem cu weaving (incepatori sau avansati). Proiectele in care sunt necesare margele mici dureaza mult mai mult, necesita foarte multe margele, lucrul cu ele este mult mai dificil. Anevoioasa este, de asemenea, si coaserea prin aceleasi margele de mai multe ori.
Atunci cand alegem tipul si marimea
de ata cu care vom lucra trebuie sa tinem seama nu de marimea margelei, ci de cea a gaurii ei. Din pacate, nu toate margelele de aceeasi marime au gaura la fel de larga. De exemplu, margelele japoneze au gaura mai mare decat cele de aceeasi marine, dar care provin din Cehia. Margelele cilindrice au gaura mare, dar peretii subtiri. Avantajul este ca sunt foarte mici, dar dezavantajul este ca sunt foarte casante.
Margele de sticla

Calitatea lor difera in functie de producator: cele din China sau India au mai putine culori decat cele europene. Cele mai cunoscute margele europene sunt cele fabricate in Cehia. Sunt adesea presate sau manufacturate in matrite si au diferite forme: flori, frunze, animale, fructe. Alt tip de margele cehesti sunt cele fire polished, procedeu care le confera un plus de stralucire. Mai spectaculoase decat acestea sunt margelele de cristal, pentru ca stralucesc in lumina ca diamantele. Cristalul se obtine amestecand sticla de calitate cu plumb. Cele mai calitative sunt cele fabricate in Cehia si Austria, iar versiuni mai ieftine provin din China. Forma si fatetarea se obtin prin procese mecanizate de taiere. Marimile variaza de la 4 mm (conice), pana la 8 mm (ovale). Cromatic variaza foarte mult, cel mai adesea sunt transparente. Din punct de vedere al formei, cristalele pot fi taiate geometric (biconice si rotunde sunt ele mai cunoscute) sau fancy.

Majoritatea margelelor de sticla sunt fabricate, dar exista si cele confectionate manual, individual - margelele de lampa.
Se obtin prin aplicarea de straturi de sticla topita pe tije metalice. Se poate folosi si foita din metale pretioase. Confectionarea lor este o adevarat arta iar ele insele sunt opere de arta, niste bijuterii in sine. Sunt extrem de scumpe si de valoroase, unele pot fi chiar unicate.


Alta categorie de margele sunt cele create prin combinarea metodei hand-made cu cea mecanica. Exemplu: margelele confectionate manual, fatetate manual sau taiate si fatetate pentru a imita pietrele semipretioase.

Margele de nisip si cilindrice

Sunt disponibile in orice culoare si stil ne-am putea vreodata imagina. Sunt cunoscute sub denumirea de “margele de nisip”, dar sunt confectionate din sticla topita. Culoarea lor se obtine prin amestecul de metale sau alte chimicale. Sticla topita este extrudata si se formeaza margelutele. Cand se racesc, sunt sortate in functie de marime (de la nr. 15 – cele mai mititele, pana la nr. 6 – cele mai mari). Forma lor este cilindrica sau rotunjita la capete.

Margelele de nisip si cele cilindrice sunt destinate obtinerii unor tesaturi sau unor siraguri subtiri, fine. Cea mai buna calitate o au cele
fabricate in Japonia si Cehia.
Cea mai cunoscuta, folosita si versatila marime este nr. 11. Nu uitati: cu cat este mai mare numarul, cu atat este mai mica margica. Margelele cilindrice (de exemplu Delica) sunt disponibile intr-o mai mica varietate de marimi.
Tipuri de margele de sticla, in functie de producatorul lor

Miyuki Japonia

Delica
Aceste margele de calitate superioara, au o forma perfect cilindrica (capetele retezate perfect), cu pereti subtiri si gauri mari, fapt ce va permite sa treceti cu acul si ata de mai multe ori prin aceeasi gaura. Sunt perfect uniforme intre ele. Sunt fabricate de Miyuki in Japonia. Sunt ideale pentru modelele “brick” si “peyote stitch”. Exista in trei marimi: nr. 15, foarte mici, nr. 11 (cea mai populara marime) si nr. 10 (mai mari).

Cu toate ca sunt un
pic mai scumpe decat celelalte margele de nisip, merita, datorita calitatii foarte bune.

***Tot Miyuki mai fabrica si alte tipuri
de margele:

Bugle” – sunt margele lungi si subtiri, cilindrice, intr-o varietate de culori, infatisari si “rasuciri”. Marimea lor variaza
de la aproximativ 2 mm lungime (nr. 1), pana la 25 mm. Cele mai populare sunt nr. 2 (4 mm), nr. 3 (6 mm) si nr. 5 (12 mm). Se folosesc cel mai adesea pentru a infrumuseta si finisa un model alcatuit din margelute de nisip.

Fringe” – sunt micile margelute ce
arata ca un “drop”. Sunt perfecte pentru terminarea unui rand al proiectului.

Hexagonale sau hex – margele extrud
ate, cu sase laturi, cu gauri foarte mari si pereti foarte subtiri. Ca marime seamana cu Delica, dar cromatic si din punct de vedere al finisarii sunt mult mai limitate.
Rondele
Patrate


Triunghiulare – marimea 12 si 9, aspect fatetat, cu trei laturi. Finisajul si culorile sunt foarte limitate, dar totusi sunt foarte des intrebuintate, datorita stralucirii si frumusetii lor.
Toho – Japonia

Firma Toho, tot din Japonia, este alt producator de margele
de nisip, cel putin la fel de cunoscut ca Miyuki. Produsele lor:

Toho treasures – margelute cilind
rice, foarte asemanatoare cu Delica. Pot fi de 1.8 mm si 3.3 mm, pot avea infinite culori si stiluri de finisaj.

AIKO – aproape perfect egale ca marime si forma. Sunt disponibile in aceleasi culori ca Toho.

In afara de aceste doua mentiuni speciale, Toho fabrica exact aceleasi forme de margele ca la producatorul Miyuki, pe care le-am enumerat deja mai sus: rotunde, hexagonale, triunghiulare, bugles, cubice etc. Margelele tip picatura fabricate de ei se numesc Magatama.


Matsuno – Japonia

Dyna-Mites – Su
nt fabricate de Matsuno din Japonia. Au o mare varietate de culori si forme.
Jablonex – Cehia
Ornela – Sunt margele de nisip fabricate in Cehia, marca Jablonex.
Vin deja insirate. Sunt
consistente in marime si culoare si sunt mai ieftine decat celelalte.



Tot de catre grupul Jablonex (dar si de producatorii japonezi) sunt fabricate si margelele de nisip Farfalle (fluture, it.), delicate, de forma unor fluturi, intr-o mare varietate de culori si finisaje, confera eleganta oricarei broderii sau bijuterii. Sunt disponibile in doua marimi: 3.2 x 6.5 mm si 2 x 4 mm.


Marimea margelelor de nisip


Margelele de nisip au marimi cuprinse intre 15/0 s
i 6/0. Cea mai populara marime este marimea 11/0. In general, marimea 6/0 este mai mare decat 15/0. Deci, cu cat mai mare numarul, cu atat mai mica marimea.

Tabel cu corespondenta marimii mar
gelelor

*Echivalentul in milimetri nu este universal valabil, el poate diferi, in functie de producator (dar nu semnificativ).


Este recomandabil sa folositi ata si ace special confectionate
pentru insirarea de margele.


Forma margelelor

Iata cateva dintre cele mai cunoscute forme de margele folosite in weaving (si nu numai).

Tipuri de finisaje

Margelele de nisip sunt de mai multe feluri. Mai jos gasiti cateva din tipurile de margele, dupa infatisarea lor. Am pastrat si denumirile originale, in limba engleza.

Transparente (transparent) – margele prin care se poate vedea, limpezi. Pot fi si matuite (frosted)

Opace (opaque) - margele care pot avea luciu, dar prin care nu se poate vedea. Pot fi si matuite

Opace curcubeu (opaque rainbow) – irizate, cu efect AB – finisarea se aplica in timp ce margelele sunt inca fierbinti

Frostred (semi-frosted) – margele semi-transparente, matuite, care au o infatisare “inghetata”

AB – Aurora Borealis sau curcubeu – margele multicolore care pot fi transparente, opace sau “frosted”. Termenul a fost introdus in beading de Daniel Swarovski, atunci cand a primit o provocare de a realiza acest tip de finisaj la cristale, din partea lui Christian Dior.

Iris – margele ce prezinta o infatisare metalizata

Ceylon - margele transparente, lucioase, ce au o stralucire uniforma perlata.

Lucioase transparente (luster – transparent) si lucioase opace (luster – opaque) – cu finisare lucioasa, aplicata pe o margica transparenta. Luciul aplicat este fie alb, fie colorat

Gold lustered – margele transparente pe care s-a aplicat o finisare aurie, conferindu-le o stralucire subtila

Mate (matte) – cu supratata matuita, in culori foarte bogate si vii

Dyed rainbow – margele transparente care au fost vopsite si apoi arse in cuptor

Inside-color sau lined – margele transparente care au aplicata in interiorul lor o culoare opaca

Galvanizate (galvanized) – metalizate, unde baza amestecului de metale o constituie zincul. Finisarea poate fi lucioasa sau mata si, din pacate, se poate coji usor. Pentru a impiedica acest lucru nedorit, fie margelele se pot pulveriza cu Krylon sau alt fixativ acrilic, prelungind astfel durata de viata a finisarii margelelor, fie se pot alege cele cu "permanent galvanized finish" (cunoscute si ca permanent finish sau PF), cum ar fi cele fabricate de firma Toho.

ATENTIE! Daca se recurge la pulverizarea cu lac acrilic, este indicata testarea lui intai pe o suprafata mica de lucrare, pentru ca pot schimba culoarea margelelor.

Metalice (Metallic) – margele cu o infatisare metalizata stralucitoare. Sunt intai incalzite si apoi pulverizate cu cositor oxidat. Cu cat este mai gros stratul de metal pulverizat, cu atat e mai inchisa culoarea margelei

Higher-metallic – au suprafata acoperita cu aur si apoi se pulverizeaza pe ele titan oxidat

Silver lined sau gold lined - margele transparente ce prezinta o anumita stralucire argintie sau aurie in interiorul gaurii.

Nickel plated matte – placate cu nichel

Placate cu metal (aur, rodiu, cupru etc.) – foarte frumoase, dar cele mai scumpe si mai pretioase.


Ne putem confrunta cu situatia neplacuta in care finisajul margelelor se sterge in timpul lucrului sau al purtatii.
Iata un tabel, gasit de mine pe internet, care contine atentionari speciale de la producatorul Toho, in ceea ce priveste produsele lui. 

Daca vanzatorii de la care ni le achizitionam nu pastreaza codurile originale ale margelelor de nisip, este mai greu sa ne dam seama ce se va intampla pe parcurs. Dar daca acestia pastreaza codurile fabricantului, atunci avem noroc! Asadar, atentie mare atunci cand cumparati, surprizele neplacute se pot evita.


Atentionarile firmei Toho
Atentionare
Codurile de culori
Culorile se pot modifica prin inalbire sau oxidare
21, 21F, 22, 22B, 22C, 22F, 23, 24, 25, 25B, 25C, 25D, 26, 26C, 26F, 27, 27B, 27BD, 28, 29, 30, 30F, 31, 31F, 32, 33, 33F, 34, 35, 36, 37, 38, 221, 222, 511, 511F, 512, 512F, 513, 513F, 514, 514F, 515, 515F, 551, 552, 553, 554, 554F, 556, 556F, 557, 557F, 558, 559, 559F, 560, 560F, 561, 561F, 562, 562F, 563, 563F, 564, 564F, 565, 566, 567F, 601, 602, 603, 604, 606, 607, 618, 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 712F, 713, 714, 714F, 715, 721, 722, 731A, 732A, 740, 741, 742, 743, 744, 745, 746, 747, 748, 749, 750, 751, 752, 753, 754, 755, 756, 757, 758, 1221F, 1222F, 1700, 1701, 1702, 1703, 1704, 1705, 1706, 1707, 1708, 2100, 2101, 2102, 2103, 2104, 2105, 2106, 2107, 2108, 2109, 2110, 2111, 2112, 2113, 2114, 2115, 2116, 2117, 2118, 2119, 2120, 2121, 2122, 2123, 2124, 2125, 2126, 2151S, 2152S, 2153S, 2154S, 2155S, 2156S, 2201, 2202, 2203, 2204
Culori care se pot sterge in urma frictiunilor repetate

38, 54, 54F, 221, 222, 511, 511F, 512, 512F, 513, 513F, 514, 514F, 515, 515F, 551, 552, 553, 553F, 554, 554F, 556, 556F, 557, 557F, 558, 559, 559F, 560, 560F, 561, 561F, 562, 562F, 563, 563F, 564, 564F, 565, 566, 567F, 601, 602, 603, 604, 606, 607, 618, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 709, 710, 711, 712, 712F, 713, 714, 714F, 715, 721, 722, 731A, 732A, 944, 1221F, 1222F, 1700, 1701, 1702, 1703, 1704, 1705, 1706, 1707, 1708, 2101, 2102, 2103, 2104, 2105, 2106, 2107, 2108, 2109, 2110, 2111, 2112, 2113, 2114, 2115, 2116, 2117, 2118, 2119, 2120, 2121, 2122, 2123, 2124, 2125, 2126, 2201, 2202, 2203, 2204
Culori care se pot deschide sub influenta directa a razelor solare (UV)
38, 54, 54F, 126, 145, 145F, 145L, 170, 171, 171L, 172, 191, 191B, 191C, 191F, 267, 277, 278, 279, 285, 286, 301, 302, 379, 477, 779, 794, 908, 909, 923, 924, 925, 925F, 937, 938, 944, 955, 956, 957, 959, 959F, 965, 967, 968, 969, 970, 987, 2101, 2102, 2103, 2104, 2105, 2106, 2107, 2108, 2109, 2110, 2111, 2112, 2113, 2114, 2115, 2116, 2117, 2118, 2119, 2120, 2121, 2122, 2123, 2124, 2125, 2126, 2201, 2202, 2203, 2204


Margele ceramice si de portelan

Sunt confectionate din argila. Pot fi simple, in culoarea naturala a argilei sau foarte spectaculos colorate.

Pot fi vopsite cu pensula sau scufundate in vopsea.

Pot avea modele si desene care au fost tiparite sau lipite prin transfer, la caldura – procedee care necesita mai putin timp de fabricare si care confera uniformitate modelului, spre deosebire de cele pictate manual, care sunt mai valoroase, dar mai neuniforme.

Pot fi glazurate, prin acoperirea lor cu sticla colorata sau transparenta.





Margele de metal
Pot fi confectionate integral din metale comune (cupru, nichel, cositor, aluminiu etc.) sau pretioase (aur si sterling silver) sau pot fi din metale comune si placate cu metale pretioase. Exista si margele obtinute prin alierea diferitelor metale.

Finisarea este o tehnica folosita pentru a schimba culoarea suprafetei metalice. Finisarile inchise la culoare sunt cunoscute drept “oxidare” sau “antichizare”.

Majoritatea margelelor de metal pline in interior, masive, sunt turnate sau modelate cu matrita. Cele goale pe dinauntru sunt facute din doua placute de metal stantate, lipite intre ele.


Margele de plastic
In vreme ce unele margele de plastic sunt ieftine si de slaba calitate, altele pot fi si scumpe si foarte cautate, de exemplu cele din bachelita sau celuloid. Rasina artificiala este folosita pentru a confectiona margele lucioase, colorate sau pentru a crea imitatii ale unor materiale naturale (chihlimbar si chinovar). Din acril se pot obtine imitatii ale margelelor metalice. Tot cu plastic se pot imita materiale precum: osul, carapacea de testoasa sau perlele.

Polimerul este si el un material sintetic, folosit pentru a confectiona manual margele foarte spectaculoase prin forma si culoare.


Margele Tensha

Sunt tot sintetice, dar le vom trata separat, datorita celebritatii si frumusetii lor.

Se fabrica in Japonia de mai multe decenii. Au modele si desene care au fost lipite prin transfer (procedeu care necesita putin timp de fabricare). Sunt de fapt mărgele din acril (nu de portelan), foarte uşoare, bogat decorate, cu detalii de o frumuseţe deosebită, inspirate din pacea şi liniştea din grădinile tradiţionale din Japonia. Conturate uneori cu foiţă de aur, desenele par a pluti pe mărgele. Nu se zgarie si nu se cojesc. Se preteaza de minune la a fi folosite ca margele focale, minunate centre de interes pentru orice bijuterie.




Materialele organice (care provin de la vietati) cele mai des folosite sunt: perlele, lemnul, diferite seminte si samburi, scoici, chihlimbar, os si corn (de ovine sau bovine). Cel mai adesea margelele din aceste materiale sunt confectionate sau prelucrate manual.




Partea a doua a acestui material se gaseste aici.

Trusa de prim ajutor pentru incepatori

Am o postare cu sfaturi pentru incepatori, le-am adunat pe masura ce am lucrat si am intampinat tot felul de dificultati, va invit sa o cititi.

Am fost intrebata de catre o doamna ce fel de materiale ii recomand sa-si achizitioneze si mi-am dat seama ca, desi intrebarea e cat se poate de simpla, mie mi-e foarte greu sa dau astfel de sfaturi. Intai avut un blocaj, apoi am stat si m-am gandit si mi-au venit, totusi, cateva idei. Ceea ce spun nu functioneaza ca regula general valabila, fiecare este liber sa actioneze dupa cum doreste si cum ii permite bugetul, dar un lucru e sigur: mie, cand am fost chiar la inceput, asta mi-ar fi placut sa mi se spuna, de aici si curajul de-a publica aceste lucruri.

As imparti categoria incepatori in 3 perioade, chiar daca seamana mult cu teoria chibritului. Si-am sa incerc sa fac o lista cu necesarul de materiale pentru fiecare dintre ele.

Perioada 1
  • aleg din trusa de ace de cusut pe care fiecare o avem in casa, pentru ca toate carpim sosete, cel mai subtire ac, care are cea mai subtire urechiusa pentru fir.
  • imi cumpar niste margele de nisip mai maricele, nr. 8, Toho, Matsuno sau cehesti, dar sunt preferate primele doua. Nu va cumparati de la inceput margele de 11 sau de 15, va complicati inutil, sunt minuscule, au 1-2 mm! Nu va cumparati cantitati mari, nici prea multe culori, nici margelute galvanizate sau cu finisaje pretioase, care sunt mult mai scumpe. Nu va cumparati margele opace si inchise la culoare, eu as recomanda ceva pastel si transparent, e foarte important sa vedeti si firul cum merge prin ele, cum creste lucrarea.
Nu cumparati margele de nisip no name, in dreptul carora scrie simplu "margele de nisip", "seed beads", "srot" sau cum s-or mai fi numind, pentru ca veti intampina neplaceri, acestea fiind inegale si ce lucrati va fi inestetic si s-ar putea sa aveti senzatia ca dumneavoastra ati gresit ceva. Cautati firmele mentionate de mine mai sus, pe care le gasiti exclusiv on-line. Daca totusi cumparati de la un magazin real margele de nisip simple, nu-i o tragedie, e bine pentru deprinderea coaserii unei anume tehnici, dar ce coaseti va arata stramb. Ne dam seama mai greu daca e vina noastra ca lucrarea arata stramb sau a margelelor, ca-s inegale. Folosind margele egale intre ele, aceste dubii se elimina, e clar cand am cusut bine si cand am gresit ceva: lucrarea e stramba doar daca am gresit, in rest ea arata bine. Plus ca niste margele egale, de caliate si care se aseza bine, ne dau posibilitatea sa vedem optim diferenta dintre 2 tipuri de cusaturi de baza, de exemplu dintre peyote si herringbone.

  • Nu cumparati inca fire de firma, puteti folosi papiota din dotare, intr-o culoare care sa contrasteze cu margelele alese.
  • incep sa invat si apoi exersez mult fiecare tip de cusatura de baza (de la Kezi sau de oriunde, pe net se gasesc multe site-uri).

Orice fel de dificultate intampinati, nu ezitati sa cautati pe net rezolvarea sau sa intrebati, fara jena, la sectiunea dedicata tesaturilor din margele, de pe forumul CDB. Sau scrieti-mi mie. Dar inscrierea pe forum aduce cu sine si alte avantaje: tutoriale, tips & tricks, atmosfera placuta, prieteni noi etc.

Eu am incercat sa invat tipuri de cusaturi si dupa lectii scrise si desenate, dar si dupa materiale video. Cel mai usor si din prima! am invatat din filmulete. Le gasiti la Bead and Button. Apoi, pentru pasul urmator, cand aplicati ce-ati invatat, niste tutoriale foarte accesibile gasiti pe site-ul Auntie's Beads. Trebuie doar sa va creati cont.

De ce nu am o lista serioasa de cumparaturi pentru perioada 1? Nu pentru ca sunt anticomert sau pentru ca am ceva cu comerciantii de furnituri. Ci pentru ca s-ar putea dovedi ca nu va place, puteti simti ca nu e de dumneavoastra, ca a fost doar o toana, ca v-ati inselat. Si-atunci ar fi pacat sa investiti o mica avere inca de la inceput.

Daca simtit un imens avant, un sentiment bun, pozitiv, de-a merge mai departe, atunci inseamna ca sunteti in perioada 2.

La perioada 2 ne trebuie deja materiale profesionale, deci pregatiti o suma frumusica de "sacrificat".
Ultimele trei categorii sunt metalice si pot fi argintii, aurii, negre (gunmetal), in culoarea cuprului sau a bronzului. Alegeti-le pe cele care va plac sau care se potrivesc cel mai bine cu margelele dintr-o bijuterie

Perioada 3

Mi-e destul de greu sa intocmesc lista de materiale de la perioada 2 si pe cea de la 3, sa discern care-s prioritare si care secundare, pentru ca e subiectiv, depinde de la fiecare la fiecare, de nevoile, gusturile si bugetul fiecaruia. Iar listele sunt mereu deschise. Asa ca va recomand ceva: pe blogul meu gasiti 2 postari cu materiale folosite in lucrul cu margelele mici (si nu numai) - Materiale folosite in weaving partile I si II, sunt utile, chiar daca nu sunt impartite pe nivele de experienta, deoarece contin explicatiisi poze lamuritoare. Poate va ajuta sa va decideti: asta-mi trebuie, asta nu.

Nu e musai sa achizitionati din prima toate produsele din liste, puteti alege, pe rand, in functie de bijuteria pe care va decideti s-o realizati. Dar veti constata ca toate sunt necesare, mai devreme sau mai tarziu.

Atentie: nu confundati "lectii pentru cusaturi de baza" (basics in cazul meu) cu "tutoriale". Primele va invata doar cum se tes margelele intre ele, neobtinandu-se o bijuterie finita. Tutorialele, in schimb, va ofera o lista completa cu materialele necesare si arata metoda de lucru cap-coada pentru obtinerea unei bijuterii finite.

Nu abordati un tutorial dificil, incercati, gradual, sa treceti de la simplu la complex. Puteti alterna perioada 1 cu 2, in sens ca daca ati deprins o tehnica, s-o aplicati intr-o bijuterie, apoi invatati alta tehnica si o aplicati si pe ea, pe rand. (Exemplu: am invatat peyote, cos un inel simplu sau o bratara care necesita exclusiv acest tip de coasere, apoi invat herringbone, imi cos o bratara folosindu-l).

Exista un fir logic si in invatarea cusaturilor de baza:
  • intai invat forma lor plata, apoi cea tubulara, invers va va fi mult mai greu (de ex. la herringbone sau RAW)
  • la peyote nu incep cu impar sau cu cresteri si descresteri ci: peyote plat par, apoi impar, abia apoi cresterile si descresterile si formele tubulare.

Nu incetati sa cititi forumurile de specialitate si nu ezitati sa intrebati orice. Din mii de utilizatori, sigur se vor gasi cativa inimosi care se va lamureasca.

Experimentati orice, oricat. Puneti-va in aplicare propriile idei.

Anticipez un pic si vorbim si de perioada 4, care e la granita dintre incepator si intermediar. Eeeeei, aici aveti mana libera la cheltuit sume mari! Fara numar, fara numar! Nu insist asupra acestei etape. Eu insami ma aflu in plin pas 4, cumpar de nu mai pot, happy shopping, zburd ca un mielusel prin magazinele de specialitate. Totusi, un pic de discernamant nu strica, nu pic de ho! si stop! Asta imi suna si mie. De ce? Pentru ca veti achizitiona materiale pe care nu le veti folosi niciodata. Sigur, nu strica, e bine ca ele sa fie acolo, pentru orice eventualitate, dar e trist sa zaca in sertar, abandonate. Citeam despre artizane din strainatate, care se reunesc la una dintre ele acasa, la tea, cookies & workshop si fiecare aduce cu ea materiale pe care le-a cumparat acum 100 de ani si pe care, daca pana acum nu le-a folosit, e clar ca nu le va folosi nici de-acum incolo. Si fac schimb intre ele. Fac astfel un dublu bine: lor insele, ca scapa de ele si prietenelor, ca le fac o bucurie. Ridicam eu din spranceana: auzi la astea! Au stoc acasa, cum e posibil? Ei, dupa un an, spre intr-acolo ma indrept si eu. Imi pare rau de banii investiti inutil, imi da o senzatie de amaraciune. Lucrurile alea meritau o soarta mai buna, puteau straluci intr-o bijuterie, dar stau in bezna cutiei. Mai deschid cate o cutie si mai descopar cu mare uimire lucruri despre care nici nu mai stiu ca le am: ia uiteeee, de asta uitasem complet! Sau: ia uite, p-asta cand naiba oi mai fi luat-o si pentru ce? (ca majoritatea au fost cumparate cu scop, dar ideea mi-a fugit din cap dupa cateva zile, locul fiindu-i luat de alta). Sau, mai rau: cumpar ceva si apoi descopar ca mai aveam. Dar asta poate intra si la categoria ramolisment, nu-i neaparat lacomie.

Bun, deci incercati sa nu fiti lacome, sa va pastrati discernamantul. Chiar daca exista zeci de lucruri absolut fabuloase si care va fac foarte tare cu ochiul, incercati sa va abtineti cat puteti de mult, daca nu-s neaparat necesare. N-o sa va iasa :)))), stiu asta de la alte colege. Dar merita incercat.

Eu, cand am inceput, mi-am tiparit de pe net niste lectii de cusaturi de baza in engleza si mi-am cumparat 2 tipuri de margele mici: rosu si verde. Le mai am si acum, sunt de slaba calitate, dar mi-s dragi, ca sunt nostalgica. Cu foile in fata, cu papiota in ac, am inceput sa tes margele. Nu imi iesea neam, oricat am reluat si am incercat sa perseverez. Credeam ca engleza mi-e precara si nu imi traduc bine, ca n-am cusut cum trebuie, ma tot sfarmam sa-mi dau seama ce nu e bine. Le-am abandonat, dezamagita, zicandu-mi ca nu-i de mine nici asta! (mai incercasem, cu rezultate lamentabile: cultivarea plantelor de apartament, origami, grafica si altele). Intamplarea a facut ca, dupa o perioada destul de lunga, sa-mi cumpar o punga de margele mai mari. Pe undeva, oprintr-un coltisor de creier, nu renuntasem de tot, se vede treaba. Acum ma amuz, dar a fost pur hazard ca am intrat intr-un magazin si am luat o punga de margele. Si am reincercat cu ele si stupoare! Mi-a iesit herringbone din prima! Nu-mi venea sa cred! Herringbone nu-i chiar cel mai usor tip de coasere, mi-am dat seama mai tarziu, si totusi mi-a iesit, am avut mare noroc. De aceea insist atat de mult ca incepatorii sa nu foloseasca margele mici, e greu si s-ar putea sa va faceti falsa impresie ca nu veti reusi niciodata si ar fi pacat, pentru ca va atrage.
Dar mai e ceva: prima data incercasem sa urmez niste instructiuni scrise, a doua oara am lucrat dupa un filmulet. Mai mult ca sigur de-asta mi-a iesit din prima, nu pentru ca devenisem eu peste nopate mai priceputa, di pentru ca schimbasem sistemul de invatare. Oricum, de-atunci am ramas eu cu parerea ca cel mai bine se invata daca vezi si daca urmezi un tutorial in timp real, de aceea imi place ca si explicatiile mele sa fie video.

Odata aflate in perioada 4, puteti trece de exemplu la accesorii din metale pretioase, pentru ca deja sunteti o creatoare cu pretentii. Sau va puteti achizitiona inchizatori fancy, pretioase, in loc de clasicele spring si lobster.

Ma uitam cu mare jind la poze cu creatii absolut fabuloase. Ca-n povestea cu vulpea si barza. Visam sa pot si eu intr-o zi. Si acum ma mai uit, si acum mai visez. Imi doream sa imi dau seama dintr-o privire cum sunt realizate, auzeam de fete care spuneau: nu am avut tutorial pentru bijuteria X, dar mi-am dat seama dintr-o poza cum e facuta, jinduiam s-ajung si eu asa. Acum am avansat: imi dau seama la unele, la cele mai simple. Cele complicate inca ma contrariaza. Daca studiati temeinic etapa 1, si dumneavoastra veti avea placuta supriza ca va uitati la o poza si sa realizati bijuteria fara tutorial, singura. E un sentiment placut, simti ca faci pasi in fata.

Indiferent de perioada in care va aflati:
nu va pierdeti increderea in sine,
fiti incapatanati si indrazneti,
fiti creativi, lasati-va imaginatia sa zburde
margeliti, margeliti si iar margeliti
:))))

Ace, fire - care, cand si cum

Despre ata Nymo si tratarea ei cu balsam am vorbit pe larg intr-o postare mai veche, numita "Fire textile, tratamente". Acum va fi vorba despre alte lucruri, dar poate nu ar strica s-o vizitati si pe aceea. Iarasi va spun ca tot ce scriu se bazeaza strictpe mica mea experienta, pe greseli pe care le-am facut, pe constatarile mele si pe concluziile trase. Tot ce cititi va fi intepretat ca "asa face Kezi", nu ca regula tip "asa se face". Posibil ca alta lume sa aiba metode mai bune, sau sa contrazica total ceea ce spun eu.

ACE

In lucrurul cu seed beads sau cu seed beads in combinatie cu orice altceva, se folosesc ace subtiri, destinate special pentru asta. De aratat arata exact ca acele normale de cusut, dar asta numai la prima vedere, pentru ca ele sunt de fapt ace speciale pentru tesaturile din margele mici, au urechea foarte subtire, astfel incat sa poata trece prin minusculele gauri ale margelelor de nisip cel putin de doua ori prin aceeasi margica. Unele dintre ele sunt aproape la fel de subtiri ca firul de par. Nu vorbim despre acele rasucite, twisted, care sunt moi, ci despre cele dure. Exista 3 marimi indicate: 10, 12 si 13 si doua lungimi vazute de mine: 3 si 5 cm. Pe cele de 13 nu le-am incercat niciodata. Le-am incercat, insa, pe cele de 10 si 12. Cele de 10 sunt mai groase, deci se recomanda pentru margelele mai mari, 6/0 sau de 8/0, dar merg si la margelele mai mici - maximum 11/0, insa in ultimul caz nu permit trecerea de multe ori prin aceeasi margica.

Pe cele de 10 eu le folosesc cand cos margelute mai mari (6/0 sau 8/0), cand cos un model foarte bine stiut si exersat si la care nu voi avea surprize sau cand vreau sa-mi odihnesc ochii (acul de 10 se vede, pe cand cel de 12 mai mult se intuieste :)).

Asa ca eu as recomanda acele marimea 12, de vreme ce ele merg si la margele mici, si la cele mari, fara probleme. Iar ca lungime, imi plac cele de 5 cm: macar am de unde sa le prind cu degetele. La un ac de 3 cm aproape jumatate din lungimea lui este ocupata de degete, iar pentru luarea margelei pe ac si coasere ramane o suprafata mica si este un pic incomod.

Ce-am scris pana acum se referea mai mult la seed beads. Daca aveti de cusut alt tip de margele sau cristale, puteti folosi fara probleme acele de 10.

Ce fac cand acul nu vrea sa treaca printr-o margica? Il schimb cu unul mai subtire, daca se poate, apoi schimb din nou sau nu. Renunt sa trec prin acea margica, daca se poate, daca modelul si momentul imi permit.

In prima faza incerc sa fortez acul sa treaca. Abia apoi aplic cele de mai sus. Fortatul e cu 2 taisuri, s-ar putea sa mi se crape margica in cauza. Cum stim cand e cazul sa fortam acul si cand nu? Daca el intra pana la ureche, e semn bun, incercam sa vedem daca si urechea va trece. Daca ea nu trece, nu fortam, mai mult ca sigur margica va crapa. Daca acul nu intra nici macar pana la jumatate, n-are nici un rost sa mai insistam, e clar ca nu va trece nici urechea. In timp, pe masura ce acumulam experienta, pur si simplu simtim, vedem cand e cazul sa fortam si cand nu.

Mai exista o situatie, de alarma falsa: s-ar putea ca acul sa para ca nu va trece, pentru ca s-a cusut printre 2 fire din interiorul margelei, nu pe langa ele sau printr-un nod. De aceea scoatem acul si incercam din nou sa coasem, incercam cam de 2-3 ori. Merita, putem avea surprize placute.

Cea fac cand fortez acul si mi se sparge margica? Hmmm, cred ca marii margelitori ar strica totul si-ar reface. Eu am incercat s-o scald romaneste :), pentru ca spargerea asta survine de obicei cand lucrarea e cam 80-90% finalizata si nu ma indur sa reiau totul de la zero. Am inlocuit margica cu alta, fiindca fara nu se poate, arata ca un dinte lipsa, dar firul de dedesubt nu i-a permis sa se aseze la fel de frumos ca prima, oricat am impins-o. Daca s-a putut, am folosit partea aceea ca spate, nu ca fata. Daca nu, m-am rugat sa nu se vada. Alegeti voi varianta care va avantajeaza.

FIRE

Exista foarte multe tipuri de fire, de la foarte multe marci. Nu le-am folosit, deci nu am informatii. Ma voi opri aici la trei tipuri de fir: Fireline, Nymo si fir sintetic, de plastic, tip guta (nailon de pescuit).

Am un mosor de Fireline, dar nu prea umblu la el, il tin ca pe hainele de duminica. Este foarte scump, scump foc! Si cantitatea de fir de pe mosor e relativ mica :(. Se spune despre el pe blogurile straine ca e cel mai bun si mai rezistent. Eu o singuradata am lucrat cu el si ghiciti ce: l-am rupt. Am contrazis regula, sunt foarte priceputa la astrica lucruri. S-a rupt nu pentru ca ar minti cei care-l lauda, ci pentru ca eu nu l-am folosit cum trebuia, in modeulul care trebuia, deci e in totalitate vina mea.

Un pic mai mult am lucrat cu Nymo. Norocul a facut sa am si balsamul Thread Heaven inca de a inceput, deci nu am lucrat cu acest fir netratat si n-as putea spune daca se poate lucra si cum se comporta. Pot insa spune ca, odata tratat, merge bine. Totusi, n-as recomanda folosirea lui Nymo fara balsam.

N-am lucrat niciodata cu fir dublu. Am o carte in care la absolut toate tutorialele se indica fir Nymo pus dublu in ac. N-am incercat, banuiesc ca asta confera modelului rezistenta in timp si tinuta.

Neplaceri cu Nymo? Da:

capatul firului se ciufuleste usor si e greu de reintrodus in ac. Solutii: il naclaiesc bine cu balsam inca de la inceput si, pe parcurs, daca mai e cazul, il mai naclaiesc (cuvantul e urat, dar e cel mai potrivit). Cand nu mai tine figura asta, tai ciufulealala, portiunea de 3 mm compromisa din varf si am capat nou, pe care iarasi il naclaiesc.

firul nu vrea sa intre in acul de 12. Solutii: ma asigur ca l-am taiat bine de pe mosor, ne trebuie un foarfece foarte ascutit, care sa asigure o taietura foarte curata. Incercati sa taiati oblic. Imbalsamati bine varful. Prindeti capatul intre unghiile de la degetul mare si cea a aratatorului si trageti-l printre ele, astfel el se va aplatiza putin si va intra mai usor. Repetati figura asta inca o data. Cam astea ar fi smecheriile pe care eu le aplic.

Chiar si tratat, firul textil se deterioreaza pe lungime atunci cand coasem, stricam, coasem, stricam. Frictiunile repetate si in plus scarmana firul. Daca ma incapatanez sa lucrez cu el asa, ma voi chinui, el intra foarte greu prin margele, iar acele mici ciufuleli se itesc urat dintre margele. Plus ca lucrarea finita nu are rezistenta. Daca sunt inteleapta si nu ma zgarcesc, renunt la firul stricat, chiar daca are 1 m lungime si-mi pare rau sa-l arunc, pun unul nou si, rasufland usurata, lucrez mai departe.

Cel mai si cel mai des lucrez cu fir de plastic transparent, pentru ca merge cu orice culoare de margele. Alt avantajul este ca nu trebuie imbalsamat. Si pe el incerc sa-l tai oblic, pentru a usura introducerea lui in ac. Si el se poate uza in timpul lucrului. Daca il fortez sa intre a 6-a oara printr-o margica, el se intinde si se increteste ca un arc. Faptul ca s-a intins inseamna ca s-a subtiat, deci nu mai e la fel de rezistent, iar incretiturile provoaca la aproape fiecare impunsatura incalcirea firului. Iarasi, daca ma incapatanez sa lucrez cu el asa e gresit si chinuitor, cel mai bine e sa-l elimin si sa pun o bucata noua.

Daca refuza sa intre in ac, il aplatizez cu clestele plat.

O sa mai vorbim despre fire si din alt punct de vedere: care la ce se potrivesc.

Indiferent de tipul de bijuterie (colier, bratara, cercei), datator de ton este modelul si tipul de cusatura.

Cu fire textile ies lucrari moi, flexibile. Cu fir de nailon se obtin lucrari tepene, cu tinuta.

Ganditi-va inainte de-a incepe lucrul cum vreti sa se comporte, sa se aseze bijuteria finalizata.

De exemplu, daca fac o bratara cu tehnica netting, ea poate fi atat flexibila, cat si mai teapana, nu deranjeaza. Dar un colier cu aceasta tehnica nu poate niciodata fi dur. Heheeee, daca ati sti cate patanii am avuuuut... Cati dinti de rechin am cusuuuut...

Sa luam, de exemplu, urmatorul colier.

Este realizat cu tehnica netting si este cusut cu fir de plastic. In poza arata ok, pentru ca l-am fortat sa se aseze bine, l-am cosmetizat pentru sedinta foto. In realitate el lasa putin de dorit. Exista portiuni in care nu se aseaza frumos, plat, pe gat, de la sine, ci trebuie aranjat cu mana, lucru suparator pentru purtatoare si de nedorit. Plus ca in miscare, el iarasi se deformeaza si nu putem sta tepene ca manechinele :(.

De faptul ca nu am ales bine firul cu care am lucrat m-am prins, din pacate, pe la jumatatea lucrarii. Fiind in criza de timp, n-am putut relua de la zero. Este singurul motiv, altfel pe cuvant c-as fi reluat. A fost o experienta trista, pentru ca modelul este fin si frumos, dar eu l-am stricat printr-un amanunt asa de aparent lipsit de importanta: alegerea firului. Oooof.

Mult mai rau sta treaba cu colierul de mai jos:

inimioarele componente sunt realizate fiecare separat si apoi ele sunt insirate, simplu, pe fir. Intai le-am insirat pe fir de plastic si aratau dezastruos, m-am facut de rusine. Ma ducea cu gandul la dintii de rechin sau la zgarda cainelui rau care are cuie pe ea. N-as fi indraznit s-o pup sau s-o imbratisez pe purtatoarea lui. Asta, spre deosebire de cel de mai sus, se putea aranja oricat cu mana, niciodata n-ar fi stat bine si n-ar fi aratat omeneste.

Ce-am facut? Am taiat firul de plastic si am reinsirat inimioarele pe fir textil. Tineam in mana alt colier! Unul moale, prietenos, docil, purtabil, ne-scarry. Cat de simplu fusese! De ce nu m-oi fi prins din prima? Ooof!

Sunteti pe cale sa incepeti un proiect nou, ati asezat pe masa toate materialele necesare, inainte de-a pune firul in ac, ganditi-va daca obiectul finit e intentionat a fi moale sau teapan. Exista modele de cercei lungi care pot fi si, si. Unde nu conteaza daca-s moi sau tari. La inele ideal ar fi ca partea de sus sa fie teapana, iar veriga sa fie molcutza, prietenoasa.

Medalionul cu cabochon n-are voie sa fie moale niciodata.

Colierul tip dantela n-are voie sa fie teapan niciodata.

Lucrarile 3D, care sa stea singure in picioare, trebuie lucrate cu fir de plastic, pentru a obtine duritatea necesara.

Dreptunghiul care inconjoara piatra rosie este un tub gol pe dinauntru, pe care oricat l-as presa, nu se turteste. Faptul ca margelele Delica sunt retezate drept la capete (cilindrice) plus tensiunea stransa a atei fac tubul foarte rigid.

Asadar, alegem firul in functie de ce dorim sa iasa la final, de cum se va aseza acea bijuterie cel mai bine, pe care parte a corpului va fi ea purtata, in functie de tipul de cusatura abordat etc. Daca urmam un tutorial si acolo se specifica tipul de fir, respectam asta cu sfintenie, pentru ca nu intamplator ni se da indicatia. Dar se poate intampla sa nu se indice, atunci alegem noi tipul de fir.

Grosimea atei va fi aleasa in functie de marimea margelelor. Cu cat margelele sunt mai mari, cu atat necesita fir mai gros.

Tot aici vreau sa spun 2 vorbe despre tensiunea firului, pentru ca se inrudeste cu paragraful de mai sus. Folosind acelasi tip de fir, in functie de cat de tare strangem, vom obtine o lucrare mai moale sau mai tare. Si la asta trebuie sa fim atente, pentru ca daca ne dorim o lucrare plata dar strangem firul prea tare, ea se va ondula, lucru nedorit. Si invers: daca lucram ceva 3D si nu strangem bine firul, vom capata moliciuni nedorite. Tot in timp, odata cu acumularea experientei, chiar si din greseli, va veti da seama cat se strange firul, cata tensiune trebuie el sa aiba, in functie de forma si consistenta obiectului pe care-l avem de realizat.

Probleme la combinarea tipurilor de ate cu tipurile de margele?

In general, nu prea, doar asupra uneia vreau sa insist: margelele tip bugle sau pai (cilindri lungi, subtirei). Sunt retezate la capete, neslefuite, ca si cum ar fi un geam spart, sunt practic ciobite, deci taie firul. Taie atat Nymo, cat si nailon. Vazand eu asta, am cautat pe forumuri din strainatate care e rezolvarea. Scria acolo ca exista 2 solutii:

1. folosim Fireline, care e cea mai rezistenta, se taie greu, deci e cea mai recomandata pentru acest tip de margele

2. intercalam o margica de nisip intre doua de tip bugle.

V-am zis deja ca pe prima n-o aplic, ca nu ma indur sa folosesc Fireline-ul, mentalitate mea de calic, care lasa de dorit. Insa am incercat varianta a doua si... :( Chiar daca intercalez un seed bead, buggle tot atinge firul, deci tot il poate reteza. Poate o combinatie intre cele doua sa fie solutia?

Ma mai gandesc, cu spaima, la o varianta: s-ar putea ca firul sa tina in timpul lucrului, eu sa termin bijuteria, s-o vand si clientei sa i se rupa la a 2-a purtare si sa-i vina sa mi-o dea de cap.

Dupa aceea am observat ca 90% din tutorialele care contin margele tip pai asa si sunt gandite, merg pe combinatia de paie plus seed beads, nu e intamplator, cum as fi fost eu tentata sa nu observ sau sa cred, daca nu citeam despre problema cu bugles.

Inca o situatie in care guta s-a rupt: cand am tesut intre ele pandantive Swarovski tip inimioara. Neplacut a fost ca accidentul nu s-a produs in timpul lucrului, ca sa am un semnal de alarma, ci la final, cand admiram lucrarea terminata: a pocnit ca o pastaie si margelele au zburat cat colo precum boabele. Solutia aproape divina a venit de la Cristina Cristea, care a facut sapaturi ea stie pe unde si a aflat ca, pentru acest tip de cristale, firul ideal este Fireline 4 lb. Asa ca mi l-am cumparat si DA! n-am mai avut probleme. Vi-l recomand cu caldura.

Si-ar mai fi o mica adaugire: indiferent de firul folosit, margelele Delica, fiind cilindrice, se aseaza astfel incat asigura de la sine o anumita duritate, tinuta, lucrarii, pe cand cele rotunjite la capete nu o fac.

Sper c-am fost cat de cat folositoare si cu postarea asta, va doresc la cat mai putine incidente si dificultati si spor la margelit!